Aderarea Finlandei la NATO va decurge rapid și fără probleme, consideră secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg salută decizia liderilor Finlandei de aderare la Alianța Nord-Atlantică.
„Este vorba de o decizie suverană a Finlandei. Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO, iar procesul de aderare se va derula fără probleme şi rapid”, a spus Stoltenberg.
„Sunt de acord cu președintele Niinistö și cu prim-ministrul Marin că apartenența la NATO ar întări atât securitatea NATO, cât și a Finlandei”, a spus el. „Aderarea Finlandei ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că Finlanda își decide propriul viitor”.
Premierul și președintele finlandez au anunțat decizia joi, o situație pe care Finlanda o cântărise în lumina invaziei Rusiei asupra Ucrainei.
„Ca membră a NATO, Finlanda ar întări întreaga alianță”, au spus ambii lideri într-un comunicat. „Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO.
„Sperăm că pașii naționali încă necesari pentru a lua această decizie vor fi luați rapid în următoarele câteva zile”.
Ca răspuns la anunțul făcut de Helsinki, Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că va fi „forțat să ia măsuri de răzbunare, atât de natură militaro-tehnică, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale”, potrivit RIA Novosti.
Prin toate amenințările pe care le-a lansat, Federația Rusă a adus mai aproape de NATO două democrații consolidate ca Finlanda și Suedia, care astăzi „sunt pe ultima turnantă” din această perspectivă, a explicat Narciz Bălășoiu, de la Centrul pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, joi seară într-o emisiune B1TV.
„Președintele finlandez este recunoscut ca un veritabil «putinolog». Rolul său de mediator venea în virtutea profunzimii în care acesta – și Finlanda, de altfel – cunoaște realitățile din Federația Rusă. Sunt mai multe puncte de inflexiune în relația celor două. Nu recurg foarte mult la istorie, dar totuși avem momentul 1917, unde Finlanda și-a declarat independența, a urmat apoi o perioadă de decuplare, dar care a rămas totuși din punct de vedere militar sub suzeranitatea Moscovei, în cel de-Al Doilea Război Mondial au avut două lupte foarte importante, unde Finlanda a pierdut 10% din teritoriu” a declarat politologul.