Economistul Adrian Negrescu critică modul în care autoritățile decid majorarea salariului minim, în contextul în care sindicatele cer creșterea acestuia la 5.000 de lei. Negrescu atrage atenția că deciziile luate în ultimul moment îngreunează planificarea financiară a companiilor și pot duce la reduceri de personal.
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a urcat de la 4.050 la 4.325 de lei. Sindicatele cer acum o nouă majorare, până la 5.000 de lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de 15,6%. Discuțiile pe acest subiect au loc chiar acum, pentru stabilirea nivelului salariului minim pentru anul viitor.
Adrian Negrescu susține că schimbările dese, la intervale scurte, fac dificilă planificarea financiară a firmelor. „Nimeni nu contestă că salariații cu venituri mici trec printr-o perioadă extrem de grea. Inflația a mâncat puterea de cumpărare 14 luni la rând, iar chiriile, energia și alimentele s-au scumpit mai repede decât veniturile. Problema nu este dacă salariul minim trebuie să crească, ci cum și când. O economie sănătoasă are nevoie de reguli cunoscute din timp, nu de anunțuri făcute cu două luni înainte de aplicare, după negocieri politice de ultim moment”, a scris Adrian Negrescu.
Firmele mici, cele mai expuse
Potrivit analistului, întreprinderile mici și mijlocii sunt cele mai vulnerabile la schimbările bruște ale costurilor cu personalul, mai ales acum, când companiile își pregătesc bugetele pentru anul viitor.
„Un antreprenor din comerț, din industria alimentară sau din servicii nu știe astăzi cât îl va costa un angajat din ianuarie. Nu știe dacă salariul minim va fi 4.325, 4.700 sau 5.000 de lei, și nici dacă suma neimpozabilă se mai păstrează. Fără aceste informații, cel mai prudent lucru pe care îl poate face este să amâne angajările și investițiile”, susține analistul. El adaugă că datele INS arată deja această tendință: managerii din industria prelucrătoare, construcții și servicii anticipează reduceri de personal în următoarele luni.
Context economic dificil
Negrescu consideră că o nouă majorare a salariului minim ar veni într-un moment nepotrivit pentru economie, marcat de scăderea consumului și perspectiva unor ajustări bugetare suplimentare.
„Calendarul ales nu putea fi mai prost. Economia iese greu dintr-o contracție, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului, iar statul pregătește pentru 2027 o nouă ajustare bugetară de până la 1% din PIB. O creștere bruscă a costului muncii în acest context riscă să împingă o parte din salariați spre munca la negru sau spre normă parțială pe hârtie. Iar firmele care nu pot transfera costurile în prețuri vor ajunge să-și restrângă activitatea. Ce se dă salariaților pe fluturaș se poate pierde rapid prin locuri de muncă mai puține”, avertizează Negrescu.
Reducerea taxării, propusă ca alternativă
Analistul face o distincție între costurile suplimentare suportate de angajatori și câștigul real al salariaților. Conform calculelor sale, în urma majorării din iulie, firmele au plătit în plus 284 de lei lunar pentru fiecare angajat, în timp ce salariul net a crescut cu doar 125 de lei.
Negrescu afirmă că, dacă statul dorește cu adevărat să crească veniturile celor mai prost plătiți, soluția cea mai eficientă ar fi reducerea taxării, nu majorarea costului total suportat de firme.
Economistul propune o regulă stabilă pentru actualizarea salariului minim: o singură majorare pe an, anunțată cu cel puțin șase luni înainte și corelată cu evoluția salariului mediu, a productivității și a inflației. „Relansarea economiei nu se face prin decizii luate de la o lună la alta, ci prin predictibilitate. Iar la acest capitol, statul român continuă să rămână repetent”, conchide analistul.
