Guvernul de la Sofia a decis creșterea salariului minim la 660 de euro pe lună, începând cu 1 ianuarie 2027, măsură care va afecta aproximativ 462.000 de angajați. În același timp, în România discuțiile despre o posibilă majorare la 5.000 de lei brut continuă să provoace tensiuni între sindicate, patronate și Guvern.
Decizia Bulgariei pentru 2027
Consiliul de Miniștri de la Sofia a aprobat, pe 29 octombrie, noul nivel al salariului minim lunar, fixat la 660 de euro, echivalentul a 3,98 euro pe oră. Decretul a fost publicat oficial în Monitorul Oficial pe 3 noiembrie, potrivit Novinite. Noua sumă se aplică angajaților cu normă întreagă, care lucrează opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, și reprezintă o creștere de 39,80 euro, adică 6,4%, față de nivelul actual de 620,20 euro.
Natalia Efremova, reprezentantă a Ministerului Muncii și Politicii Sociale din Bulgaria, a precizat că modificarea va afecta aproximativ 462.000 de salariați. Potrivit acesteia, majorarea depășește rata anuală a inflației, estimată la 5,7%, și se încadrează în limitele bugetului de stat.
Organizațiile patronale reprezentative la nivel național au susținut majorarea, însă sindicatele bulgare consideră suma insuficientă. Propunerea a fost discutată pe 23 octombrie în Consiliul Național pentru Cooperare Tripartită, dar negocierile dintre partenerii sociali nu au ajuns la un acord.
Confederația Muncii „Podkrepa” a calculat că, după plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit, angajații cu salariul minim vor încasa aproximativ 512 euro net pe lună. Sindicaliștii susțin că această sumă nu permite un trai decent și situează salariații bulgari pe ultimul loc din Uniunea Europeană din punctul de vedere al remunerației nete. Confederația Sindicatelor Independente din Bulgaria (CITUB) a cerut un prag de 690 de euro.
Majorarea pentru 2027 este prima aplicare a unui mecanism nou introdus în legislația muncii bulgare. Până acum, salariul minim se calcula prin raportare la 50% din salariul mediu brut. Noul sistem stabilește un interval de referință, cu un prag inferior care nu poate scădea sub salariul minim din anul anterior și un plafon superior calculat în funcție de patru indicatori: puterea de cumpărare și costul vieții, nivelul și distribuția salariilor, dinamica salarială și productivitatea muncii pe termen lung, fiecare cu o pondere de 25%. Sindicatele și patronatele au termen până la 15 mai pentru a negocia nivelul salariului minim din anul următor, iar Guvernul trebuie să adopte decizia finală până la 15 august. La fiecare trei ani, va fi reevaluat caracterul adecvat al salariului minim, raportat la 60% din salariul median brut și la costul vieții.
România, între 4.325 și 5.000 de lei
Spre deosebire de Bulgaria, care a stabilit deja nivelul pentru anul viitor, România se află încă în plin proces de negociere. Discuția vizează o eventuală creștere de la 4.325 de lei la 5.000 de lei brut, de la 1 ianuarie 2027. Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național cer o majorare de 675 de lei brut, motivând că angajații trebuie să recupereze o parte din puterea de cumpărare erodată de inflație.
În prezent, salariul minim brut este de 4.325 de lei, iar cel net ajunge la aproximativ 2.699 de lei. Dacă propunerea sindicatelor ar fi acceptată, venitul net ar putea urca la circa 2.981 de lei, ceea ce ar însemna un plus lunar de 282 de lei pentru angajați, potrivit calculelor vehiculate în contextul negocierilor. Blocul Național Sindical estimează că aproximativ 720.000 de angajați cu normă întreagă sunt plătiți în prezent cu salariul minim pe economie.
Mediul de afaceri se opune unei noi majorări, invocând costurile deja ridicate suportate de firme și riscul ca o creștere a cheltuielilor salariale să fie transferată în prețurile produselor și serviciilor. Dragoș Petrescu, reprezentant al Confederației Patronale Concordia, a atras atenția asupra efectelor asupra consumatorilor.
Orice creștere de salariu se duce în preț, or, în final, tot clienții noștri, respectiv românii, au de suferit, a declarat acesta.
Ministrul Muncii acuză lipsa de echilibru a patronatelor
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că opoziția patronatelor față de majorarea salariului minim nu este o noutate. Într-un interviu acordat Libertatea, el a amintit că mediul de afaceri s-a opus unor creșteri salariale chiar și atunci când economia României avea ritmuri de dezvoltare ridicate.
Aşa este, patronatele au fost supărate pe creşterea salariului minim şi atunci când România avea creştere economică de 7,9% şi când economia era într-o maximă ascensiune. Uitându-ne acum înapoi, ne gândim: Doamne, dar oamenii ăştia n-au avut niciun pic de echilibru în discursul public. Sigur, în momentul ăla, discuţia era anticipativă: să vedem dacă asta va duce la scăderea numărului de salariaţi? Vom avea probleme în piaţa muncii? Era o dezbatere. Acum au trecut ani de zile, ne uităm înapoi şi ne dăm seama că ori era calcul incorect, ori era rea-credinţă, a afirmat Manole.
Ministrul consideră că negocierile trebuie purtate pe baza cadrului legislativ existent și a argumentelor economice, nu a unor poziții rigide. El a subliniat că legea actuală și directiva europeană ar trebui să limiteze subiectivismul în stabilirea salariului minim, dar a recunoscut că situația actuală este una excepțională.
Deci ar trebui ca la masa Comitetului Tripartit să avem parteneri sociali de bună-credinţă, care folosesc argumente, care pun interesul public dincolo de interesul imediat personal sau de business. Momentul actual impune echilibru, impune comunicare şi consultare corectă, nu poziţii din start inflexibile, a mai spus ministrul Muncii, care a adăugat: Ok, suntem într-o situaţie excepţională, dar la un moment dat, cât mai curând, trebuie să revenim la matca legală.
Decizia va veni după rectificarea bugetară
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că stabilirea noului salariu minim pentru 2027 trebuie să țină cont de resursele disponibile în buget. Rolul Ministerului de Finanțe este să propună parametrii credibili pentru aceste decizii, să precizeze în clar care-i spațiul fiscal disponibil, iar mai departe decizia va fi politică și se va lua în Guvern, a explicat ministrul.
O decizie privind salariul minim din România este așteptată după cea de-a doua rectificare bugetară, posibil în a doua jumătate a lunii noiembrie.
Diferențele salariale dintre România și restul statelor europene rămân semnificative. Potrivit datelor Eurostat valabile la 1 iulie 2026, salariul minim brut din România era de aproximativ 825 de euro lunar, poziționând țara pe locul 20 din cele 22 de state membre ale Uniunii Europene cu salariu minim național. Sub România se situau doar Letonia, cu 780 de euro, și Bulgaria, cu aproximativ 620 de euro. La polul opus, Luxemburg avea cel mai mare salariu minim, de 2.771 de euro, urmat de Irlanda, cu 2.391 de euro, și Germania, cu 2.343 de euro.
