Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a vorbit marți în fața Comisiilor Juridice Reunite despre reorganizarea instituției. El a dezvăluit că jumătate dintre angajații AEP nu au susținut niciodată un concurs pentru postul ocupat, ci au folosit o procedură cunoscută în Parlament, cu angajare temporară la un grup parlamentar urmată de transfer la AEP.
Adrian Țuțuianu s-a prezentat marți în fața Comisiilor Juridice Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului pentru a discuta reorganizarea Autorității Electorale Permanente. Cu această ocazie, șeful instituției a făcut o dezvăluire neașteptată despre modul în care au fost angajați unii dintre colegii săi.
Potrivit lui Țuțuianu, jumătate dintre angajații AEP nu au trecut niciodată printr-un concurs pentru ocuparea postului. Aceștia ar fi folosit o procedură bine cunoscută în Parlament: angajarea pentru o zi sau două la un grup parlamentar, urmată de mutarea în structura Autorității Electorale Permanente.
„Eu nu îmi sabotez activitatea și îmi doresc ca această Autoritate Electorală Permanentă să fie un reper de bune practici și să aibă un nivel de pregătire a oamenilor adecvat. Și trebuie să vă spun astăzi, aici, că jumătate dintre cei care sunt angajați în AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură pe care o știm cu toții – o știu și eu, că am fost parlamentar -, cu angajare la un grup parlamentar pentru o zi sau două și mutarea în structura Autorității Electorale Permanente”, a spus Țuțuianu.
Președintele AEP a explicat că nu poate continua un proces de reformă bazat pe oameni care nu au parcurs trepte profesionale clare. „Or, eu nu pot să girez și să continui să fac o reformă cu oameni care n-au parcurs niște trepte profesionale într-un mod care să fie foarte clar și să avem certitudinea că răspund adecvat provocărilor pe care le avem acum”, a mai spus el.
Noua structură a instituției
Țuțuianu a detaliat și planul de reorganizare a AEP. Acesta prevede înființarea unei direcții de planificare strategică și coordonare teritorială, cu un serviciu de îndrumare și monitorizare a structurilor teritoriale, precum și a unei direcții de educație democratică și instruire electorală.
Numărul total de posturi prevăzute în noua structură este de 395, fără a include demnitarii și personalul cabinetelor președintelui și vicepreședinților. Dintre acestea, 247 de posturi revin structurii centrale, iar 148 structurilor teritoriale. Organizarea a pornit de la dispozițiile Codului administrativ, cu departamente și direcții generale având 25 de posturi de execuție, direcții cu 15 posturi de execuție și servicii cu minimum șapte posturi de execuție. Țuțuianu a precizat că instituția a înființat și birouri cu patru posturi fiecare, întrucât i se aplică Legea 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar. El a subliniat că propunerea respectă cota de maximum 8%, prevăzută de articolul 391 alin. 1 din OUG 57/2019.
La nivel central, planul presupune desființarea a 30 de posturi de execuție și trei posturi de conducere, precum și a 12 posturi corespunzătoare funcțiilor parlamentare de director și director-adjunct. În schimb, vor fi înființate nouă posturi de conducere de nivel inferior, respectiv șefi de serviciu, și trei funcții de birou.
Reorganizarea structurilor teritoriale va aduce o simplificare a procedurilor organizatorice și o reducere semnificativă a aparatului de specialitate, prin desființarea a 105 posturi de execuție și a 42 de posturi de director. Potrivit lui Țuțuianu, fiecare structură teritorială va avea trei sau patru posturi de execuție, stabilite pe baza unor indicatori precum numărul secțiilor de votare la nivel județean și al municipiului București, numărul unităților administrativ-teritoriale arondate, numărul alegătorilor din Registrul electoral și numărul experților electorali și operatorilor de calculator. Au fost luați în calcul și gradul de dispersie teritorială, numărul candidaților independenți de la ultimele alegeri, precum și populația județului respectiv, inclusiv cea peste 18 ani.
Proiecte legislative în lucru
Șeful AEP a menționat și discuțiile purtate cu reprezentanții partidelor parlamentare pe marginea mai multor acte normative. Printre acestea se numără un proiect de lege privind transpunerea a două directive europene care reglementează dreptul de vot al cetățenilor din alte state membre UE cu domiciliul sau reședința în România. Proiectul a fost elaborat, discutat cu partidele parlamentare și a parcurs procedura de transparență, urmând să fie promovat, eventual preluat de Guvern.
Un alt act normativ vizat este Legea de organizare și funcționare a AEP, necesară pentru că atribuțiile instituției sunt prevăzute în prezent de acte normative diferite, printre care Legea 208/2015 și Legea finanțării. Țuțuianu a explicat că este nevoie de un singur act normativ care să reglementeze coerent toate atribuțiile autorității.
De asemenea, a fost elaborat un proiect de lege privind organizarea și funcționarea partidelor politice, discutat atât cu formațiunile parlamentare, cât și cu cele neparlamentare. Șeful AEP a precizat că miercuri a avut loc o dezbatere publică pe marginea acestui proiect, la solicitarea celor interesați.
În lucru se află și un proiect al Codului electoral, menit să stabilească reguli comune pentru toate tipurile de alegeri și referendum, dar și reguli specifice fiecărui tip de scrutin organizat în România. Un alt proiect, aflat într-un stadiu avansat, vizează Legea finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Țuțuianu a subliniat că toate aceste reglementări impun reașezarea structurii centrale a AEP, precum și digitalizarea activităților și dezvoltarea unor aplicații informatice.
Președintele instituției a amintit și de o decizie luată pe baza unor hotărâri judecătorești, prin care AEP trebuie să publice integral rapoartele de control la partidele politice. Potrivit lui, instituția verifică anual 276 de partide politice, iar rapoartele rezultate trebuie făcute publice.
Structuri consultative noi
Țuțuianu a anunțat că proiectul legii de organizare și funcționare a AEP propune și înființarea mai multor structuri de lucru: un comitet consultativ AEP-partide politice, un comitet consultativ pentru problemele persoanelor cu dizabilități, gândit în contextul conceptului de alegeri incluzive, și un registru al viitorilor alegători, destinat tinerilor cu vârste între 14 și 17 ani.
Instituția intenționează să dezvolte programe de informare a alegătorilor și de educație democratică, în special pentru tineri, motiv pentru care a propus organizarea unei structuri dedicate în aparatul central al AEP. Totodată, sunt avute în vedere programe de instruire pentru membrii organismelor electorale, experți electorali, operatori de calculator, dar și pentru reprezentanți ai instituțiilor publice și ai partidelor politice.
Comisiile Juridice Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au amânat decizia privind noul regulament al AEP.
