Bisericile nu vor fi redeschise după 15 mai, a anunțat Raed Arafat. Pericolul infectărilor cu coronavirus este încă mare în asemenea spații, în condițiile în care se produc aglomerații, a declarat șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
„Bisericile nu vor putea fi deschise din 15 mai. Ştiu că pentru oamenii credincioşi e foarte important, dar nu se vor deschide în primul val. Să vedem din al doilea val şi cu ce măsuri. Dar reprezintă una dintre zonele în care merg bătrâni, persoane vulnerabile. Clar acolo va trebui să se ia unele măsuri”, a declarat Raed Arafat, potrivit PsNews
Raed Arafat a precizat că după 15 mai relaxarea va fi graduală şi că se va ajunge şi la punctul în care bisericile vor fi deschise.
„Știu că există o deschidere la nivelul Patriarhiei să ia măsuri de distanţare, dar nu poţi să vii cu măsuri de relaxare brusc. Relaxarea va fi graduală. Cu siguranţă se va ajunge şi la deschidere” a adăugat Arafat.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, spusese anterior că normalizarea vieţii sociale constă şi în redeschiderea lăcaşurilor de cult.
„Normalizarea vieţii sociale înseamnă aşadar, în mod evident, şi revenirea oamenilor, cu respectarea măsurilor de protecţie necesare, la exercitarea dreptului lor fundamental la viaţa religioasă publică, adică în lăcaşurile de cult“, a spus Bănescu.
Bisericile nu vor fi redeschise. Reacții
În ultimele zile reprezentanții BOR au anunțat că fac demersuri pe lângă autorități ca după 15 mai să se redeschidă și lăcașurile de cult pentru credincioși. În paralel, mai mulți lideri politici, înalți prelați și asociații au cerut redeschiderea bisericilor.
Platforma Civică „Împreună” a anunțat și declanșarea unei proceduri prealabile acționării în instanță a statului român pentru încălcarea exercițiului libertății de credință, informează un comunicat al organizației. Organizația cere statului să redeschidă bisericile, cu respectarea unor condiții de siguranță, susținând că refuzul autorităților ar reprezenta „o nouă sfidare dovedit anti-creștină prin caracterul discriminatoriu aplicat creștinilor raportat la liberul acces al cetățenilor României în oricare alt spațiu public decât incinta lăcașurilor de cult”.