Statele Unite ar putea trimite avioane la baza Mihail Kogălniceanu pentru posibile intervenții în Orientul Mijlociu, potrivit surselor citate de G4Media și MEDIAFAX. În același timp, Iranul avertizează că țările europene care se alătură atacurilor asupra sa vor deveni „ținte legitime”.
Statele Unite discută posibilitatea de a trimite avioane la baza Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu. Surse citate de G4Media susțin că discuțiile sunt în fază incipientă și încă informale.
Oficial, nu a fost solicitată o astfel de desfășurare. O cerere ar necesita aprobarea Ministerului Apărării și a CSAT, iar în funcție de capacitățile trimise, ar putea fi nevoie și de aprobarea Parlamentului.
Se discută și despre dislocarea unui batalion de tancuri la Smârdan, Galați, pentru antrenarea echipajelor Abrams din Europa. Baza de la Smârdan urmează să primească investiții pentru a deveni un poligon important.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a evitat să comenteze detaliile despre numărul soldaților americani care ar putea veni la Smârdan. El a declarat că „se fac frecvent și constant antrenamente” și că investițiile continuă.
Dacă conflictul din Orientul Mijlociu se extinde, baza Mihail Kogălniceanu ar putea fi utilizată de SUA, similar cu situația din iunie anul trecut, când au avut loc atacuri asupra instalațiilor nucleare ale Iranului.
Iranul a avertizat că statele UE care participă la atacurile SUA și Israelului vor deveni „ținte legitime”. Viceministrul de externe iranian, Majid Takht-Ravanchi, a subliniat că Teheranul a informat deja europenii să evite implicarea în acest conflict.
Oficialii iranieni au declarat pentru France 24 că negocierile cu SUA au fost inițial un succes, însă acțiunile ulterioare ale Washingtonului și Israelului au fost considerate agresive.
În timp ce Franța, Grecia și Italia au trimis nave în Orientul Mijlociu, majoritatea oficialilor UE cer o soluție diplomatică. Cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Berlinul lucrează la o soluție care să pună capăt conflictului, în timp ce premierul spaniol Pedro Sanchez a criticat operațiunea ca fiind o „greșeală extraordinară”.
