Democrații au câștigat controlul asupra întregului Congres american la alegerile de la jumătatea mandatului, inclusiv în state considerate tradițional republicane precum Kansas sau Texas. Donald Trump a recunoscut înfrângerea, iar liderii lumii, de la Moscova la Teheran și Beijing, au reacționat divers la rezultatul scrutinului. Schimbarea de putere va deveni oficială pe 3 ianuarie 2027, când noul Congres va depune jurământul.
Alegerile intermediare din Statele Unite s-au încheiat cu o înfrângere grea pentru Donald Trump și Partidul Republican. Democrații au preluat controlul atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat, cu victorii neașteptate în Kansas, stat care nu mai trimisese un senator democrat la Washington de aproape 100 de ani, dar și în Iowa, Texas, Ohio, Maine sau cele două Caroline. Sondajele de la ieșirea de la urne arată că alegătorii au votat mai ales din cauza scumpirilor, considerând că administrația Trump poartă vina pentru costul ridicat al vieții. Trump a recunoscut rapid înfrângerea și a lăudat campania democraților.
Ce se schimbă de la 3 ianuarie 2027
Noul Congres va depune jurământul pe 3 ianuarie 2027, moment din care stilul de guvernare al lui Trump va fi forțat să se adapteze. Democrații pregătesc un sprint legislativ pentru primele 100 de ore de mandat, vizând eliminarea tarifelor vamale, ieșirea din conflicte externe și ieftinirea asigurărilor de sănătate, potrivit RNZ. Trecerea acestor proiecte rămâne însă dificilă, pentru că în Senat e nevoie de 60 de voturi, iar președintele păstrează dreptul de veto.
Trump rămâne comandant al armatei și păstrează atribuțiile executive: poate emite ordine executive, decizii de politică externă sau comercială și poate acorda grațieri. Nicio lege conservatoare nu mai poate trece prin Congres, iar democrații controlează acum bugetul federal, inclusiv finanțarea proiectelor susținute de președinte. Senatul democrat poate respinge numirile de judecători conservatori și de înalți oficiali, iar noua majoritate din Cameră are autoritatea de a cita documente și martori, ceea ce deschide calea unor anchete asupra afacerilor familiei Trump sau ale agențiilor federale. O demitere a președintelui divizează tabăra democrată, dar oficiali precum secretarul Apărării, Pete Hegseth, devin ținte pentru anchete și eventuale proceduri de revocare. La Casa Albă, consilierii lui Trump lucrează încă din primăvară la un plan de avarie, analizând opțiunile legale pentru decrete prezidențiale care să nu mai necesite votul Congresului, iar o echipă de avocați a pregătit deja apărarea acestor decrete în instanță.
Reacția Rusiei: nicio schimbare de poziție față de Ucraina
Kremlinul nu a transmis inițial o reacție oficială. Viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, citat de agenția RIA, a cerut așteptarea rezultatelor finale, precizând că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia rămâne extrem de negativă. El a adăugat că Moscova nu își va schimba poziția privind războiul din Ucraina în funcție de evoluțiile politice din SUA, linia Kremlinului fiind una de principiu, care nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări.
Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a numit relația dintre Trump și noul Congres „o problemă internă a Americii”, într-o discuție cu jurnalistul Aleksandr Iunașev. Peskov a spus că Kremlinul speră ca Statele Unite să își continue eforturile de pace pentru conflictul ruso-ucrainean și a menționat că există deja progrese, urmând o nouă rundă de discuții trilaterale, alături de eforturi umanitare conduse de Melania Trump.
Europa, între speranță și avertismente
Premierul spaniol Pedro Sánchez a scris pe X: „Ieri, poporul american a votat împotriva politicilor care nu fac decât să sărăcească oamenii”, asociind rezultatul din SUA cu evoluțiile din Brazilia și anticipând o schimbare similară în Spania. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a declarat: „Acesta este un semnal politic puternic privind o schimbare de curs în rândul alegătorilor americani”, adăugând că în politica americană se fac auzite acum voci mai apropiate de pozițiile europene pe teme precum clima, mediul și politica externă.
Premierul ceh Andrej Babiš a declarat: „Cred că rezultatul a fost cel aşteptat, deşi, desigur, victoria democraţilor este una zdrobitoare”, menționând că democrații au câștigat teren chiar și în statul Texas, considerat tradițional republican. El a avertizat că mandatul lui Trump se va reduce probabil la proceduri de destituire, drept de veto și o formă de paralizie instituțională, deși președintele va continua aproape sigur să acționeze după propriile priorități, sperând la o rezolvare a războiului din Ucraina și a conflictului din Strâmtoarea Ormuz.
Eurodeputatul Bernd Lange, președintele comisiei de comerț a Parlamentului European, a numit rezultatul o lovitură zdrobitoare pentru Trump și o victorie pentru democrația americană, avertizând că un președinte slăbit ar putea deveni mai agresiv și mai imprevizibil și că UE nu poate trăi la mila lui Trump. Vicepreședinta Parlamentului European, Christel Schaldemose, a salutat perspectiva unei cooperări mai bune cu Washingtonul pe Ucraina și tranziția verde, dar a insistat că UE trebuie să își continue consolidarea capacității de acțiune independentă. Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a avertizat că guvernarea în SUA va fi aproape imposibilă în următorii ani, din cauza polarizării interne. Ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure, a spus la BFM că Trump se află în fața unei alegeri: fie recunoaște necesitatea unor schimbări, inclusiv la prețurile benzinei, și își reduce implicarea internațională, fie nu o face.
Liderii de extremă dreapta europeni au avut o poziție diferită. Președintele Rassemblement National, Jordan Bardella, a remarcat că al doilea mandat al lui Trump diferă de primul prin politica externă și a legat intervenția americană în Iran de creșterea prețurilor la petrol și efectele asupra puterii de cumpărare europene. Copreședinta AfD, Alice Weidel, a acuzat că promisiunea lui Trump de a evita o politică externă intervenționistă a revenit să-i bântuie pe republicani. Din tabăra opusă, copreședinta Die Linke din Germania, Ines Schwerdtner, a numit rezultatul o înfrângere zdrobitoare pentru dreapta globală. Guvernul grec a transmis, prin purtătorul de cuvânt Pavlos Marinakis, că relațiile greco-americane vor rămâne solide și că nimic nu va fi afectat de rezultatul alegerilor.
Iran amenință, China și aliații asiatici cer stabilitate
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris pe X că americanii au spus nu războiului, avertizând că, dacă guvernul SUA trădează voința publică, va afla că refuzul iranian vine însoțit de un coșmar. Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis într-o declarație scrisă, preluată de The Times of Israel, că oricine se așteaptă la o schimbare a politicii americane după înfrângerea lui Trump se înșală grav, avertizând că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea extinde dacă SUA reiau atacurile asupra Iranului. Trump a recunoscut că războiul din Iran a cântărit în înfrângerea republicanilor, dar a pus accentul pe prețurile la combustibil, spunând că oamenii sunt de acord cu politica sa față de Iran, dar nu erau dispuși să suporte creșterea prețului benzinei. El a confirmat și noi atacuri americane asupra unui sistem de apărare antiaeriană iranian, spunând într-un interviu la Fox News că instalația respectivă a fost lovită imediat ce a fost finalizată de iranieni, după aproximativ două luni de construcție.
China a transmis, prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Mao Ning, că alegerile intermediare sunt o chestiune internă a Statelor Unite și că Beijingul este dispus să mențină și să aplice înțelegerile dintre Trump și Xi Jinping. China a confirmat că lucrează cu Rusia și SUA la pregătirea unei întâlniri trilaterale Xi-Putin-Trump în marja summitului APEC de luna aceasta, informație relatată de Bloomberg; o astfel de întâlnire ar fi fără precedent în istoria modernă, cea mai apropiată comparație fiind Conferința de la Yalta din 1945. În Asia, Taiwan și Japonia au insistat pe continuitatea parteneriatelor cu Washingtonul indiferent de configurația Congresului, iar președintele sud-african Cyril Ramaphosa a spus jurnaliștilor că rezultatul va marca începutul unei noi ere în relațiile internaționale. Miliardarul Elon Musk a comentat ironic pe X că laserele sale spațiale menite să interfereze cu alegerile nu au funcționat de data aceasta.
Un tipar istoric: „blestemul” alegerilor de la jumătatea mandatului
Politologii numesc fenomenul „penalizare prezidențială”: partidul de la Casa Albă pierde aproape mereu teren la midterms. Potrivit The Business Standard, între 1946 și 2022, partidul președintelui a pierdut locuri în Camera Reprezentanților în 18 din 20 de scrutinuri, singurele excepții fiind democrații lui Bill Clinton în 1998 și republicanii lui George W. Bush în 2002. Printre cele mai mari înfrângeri: Barack Obama a pierdut 64 de locuri în 2010, Harry Truman 56 în 1946, Bill Clinton 54 în 1994, Dwight Eisenhower 50 în 1958, Gerald Ford 48 în 1974, iar Trump însuși a pierdut 42 de locuri și controlul Camerei în 2018. În Senat, partidul președintelui a pierdut majoritatea în șase cicluri: 1946, 1954, 1986, 1994, 2006 și 2014.
În 2006, George W. Bush a declarat rezultatul „teribile” și și-a asumat responsabilitatea, după ce republicanii au pierdut ambele camere ale Congresului pe 7 noiembrie 2006; democrații au obținut și posturi de guvernator în șase state, iar din ianuarie 2007 Nancy Pelosi a devenit prima femeie președinte a Camerei Reprezentanților, în timp ce Harry Reid a preluat conducerea majorității democrate din Senat. În schimb, la alegerile din 2002, Bush a fost primul președinte american din 1934 al cărui partid a menținut controlul Congresului și chiar a câștigat mandate noi, performanță nerepetată de niciun președinte american de atunci. Popularitatea lui Bush s-a prăbușit după războiul din Irak, desfășurat din 2003, iar gestionarea uraganului Katrina a nemulțumit americanii, ducând la demisia directorului FEMA, Michael D. Brown. Recesiunea a debutat în 2007, iar în 2008 crahul de pe Wall Street a dus la falimentul Lehman Brothers și la dificultăți pentru Goldman Sachs, Morgan Stanley și Merrill Lynch.
Un dezastru similar l-a trăit și Barack Obama, ales președinte pe 4 noiembrie 2008, când democrații au pierdut controlul ambelor camere după alegerile din 2014. În timpul mandatelor sale, Obama a retras trupele din Irak și a susținut mișcările Primăverii Arabe, ceea ce a dus la războaie civile în Siria, Irak și Libia; gruparea Daesh a proclamat în 2014 statul islamic, iar milioane de refugiați au ajuns în Europa, pe fondul unor atacuri teroriste comise de simpatizanți ISIS în Franța, Regatul Unit și Bruxelles. Rusia a anexat Crimeea și a izbucnit războiul din Donbas, Regatul Unit a votat ieșirea din UE, iar în 2016 republicanii l-au nominalizat pe Donald Trump, care a câștigat alegerile prezidențiale.
Potrivit sursei, Trump are în prezent o rată de aprobare de 37% și una de dezaprobare de 60%. Rata șomajului a ajuns la 4,2% în septembrie 2026, iar prețul benzinei a urcat la 4 dolari, pe fondul crizei energetice și al creșterii costurilor de trai după implementarea pe scară largă a inteligenței artificiale.
Analist: schimbarea va fi mai ales de retorică
Invitat la emisiunea „Ai Aflat!” cu Ionuț Cristache, analistul de politică externă Ștefan Popescu a spus că nu se așteaptă la schimbări semnificative de substanță în politica externă americană față de Europa, ci doar de retorică. El a citat lucrările Forumului de Securitate de la Varsovia, unde congresmenul democrat Jim Haynes, membru al Comisiei Intelligence din Camera Reprezentanților, ar fi spus că până și în 2028, sub un președinte democrat, s-ar schimba doar retorica față de Europa, nu și substanța.
Popescu consideră că Trump ar putea căuta să recupereze teren pe plan extern, chiar dacă va fi concentrat și pe probleme interne. El a remarcat orientarea de extremă stângă a aripii democrate, cu rezerve față de Israel și o dorință de moralitate în politica externă americană, și s-a declarat sceptic privind reușita unei proceduri de destituire a lui Trump, care ar necesita 67 de voturi în Senat. Analistul nu crede că o Americă dominată de comisii de anchetă va fi mai dispusă să revină la vechea politică față de Ucraina, dar observă că retorica europeană privind înfrângerea lui Trump este alimentată și de alegerile importante din Germania și Franța.
