Purtarea măștii în spațiile publice exterioare a fost stabilită de CNSU
Purtarea măștii în spațiile publice exterioare a fost stabilită de CNSU

Purtarea măștii în spațiile publice exterioare a fost stabilită de CNSU, care a lăsat însă decizia la autoritățile locale, în funcție de numărul de îmbolnăviri cu coronavirus. Dacă până acum spațiul public exterior era considerat sigur, aglomerația din exterior favorizează transmiterea COVID-19, astfel că medicul Carmen Dorobăț a explicat de ce este necesară purtarea măștii, inclusiv în localitățile de la malul mării.

Obligativitatea purtării măștii intră în vigoare de sâmbătă, 1 august, și în stațiunile de la malul mării, mai ales pe faleză, în piețe și alte locuri aglomerate, unde nu se poate păstra distanța fizică de 2 metri.

Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, a explicat cum poate proteja masca și în spațiul exterior: „Aceste particule pe care nu le vedem se așază pe particule de praf, pe particule de nisip, care, în contextul unei mișcări a curenților de aer – că este vorba de vânt, că este vorba de aer condiționat – prezintă riscul de infectare și atunci, a purta mască în zonele deschise, dar care sunt foarte aglomerate și prezintă posibilitatea transmiterii de la o persoană la alta prin astfel de particule ce transportă virusurile, este binevenită în special în zone cum este litoralul. Consider că sunt măsuri extrem de binevenite, iar această mască nu cred că este foarte deranjantă. Este ușoară, chiar dacă o schimbăm mai des și o aruncăm – categoric trebuie să o aruncăm”, a spus Carmen Dorobăț, la Digi24.

Pericolul răspândirii COVID-19 și în spațiile exterioare a fost confirmat și de Ioana Stăncel, expert în politici de sănătate publică.

„Trăiește suficient de mult timp, pentru că virusul nu circulă singur, circulă în particule mici, lichidiene, cu secreții, cu suport proteic și are de unde să se hrănească, unde să rămână într-un mediu hidratat și să poată fi vehiculat pe acești vectori fizici, cum sunt particulele de praf, particulele de nisip, suprafețele pe care se poate depune și tocmai de aceea, mijloacele de protecție sunt singurul instrument pe care îl avem la dispoziție – atât măștile, cât și igiena riguroasă a mâinilor, a suprafețelor”, a adăugat Ioana Stăncel.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *