Un cutremur major ar fi devastator nu numai în București ci și în multe alte orașe din țară, iar numărul morților și răniților ar fi semnificativ, consideră șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.
44 de ani de la cutremurul din 1977 s-au împlinit joi. În București atunci au murit peronalități de excepție precum Toma Caragiu sau regizorul Alexandru Bocăneț, dar și cântăreața Doina Badea și s-au prăbușit clădiri de patrimoniu de pe Bulevardul Magheru din Capitală
Raed Arafat a explicat că în ultimii ani România s-a pregătit pentru un cutremur major, comparativ cu perioada 2016 – 2017, dar una dintre cele mai mari probleme ar rămîne clădirile neconsolidate, relatează B1TV.
„A fost testat de mai multe ori un plan, ultima dată în 2018 – ”Exercițiul Seism 2018”. A fost o mobilizare continuă de cinci zile pe plan național, a fost testată și evacuarea internațională, mobilizarea națională de răspuns.
Răspunsul la un cutremur major nu îl dă doar Bucureștiul, ci toată țara. Dotarea care s-a făcut în ultimii trei ani este consistentă pe plan național, noi nu aveam echipamente specifice: acum avem containere de căutare-salvare câte două în fiecare județ, cu o echipă, carotele care taie în beton pentru căutarea oamenilor, senzori pentru depistarea persoanelor aflate sub dărâmături, echipamente grele – s-au cumpărat buldozere pentru prima fază a intervenției, s-a dotat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și pe linie medicală, cu ambulanțe. Sunt în licitație 500 de mașini de pompieri și sunt multe dotări încă în curs, care se fac. IGSU trebuie să le aibă pe toate licitate până la finalul anului 2023. România a făcut un pas major de dotare și pregătire în ultimii ani comparativ cu 2016-2017”, a declarat șeful DSU.
Procedurile de salvare ar putea dura mult mai mult, în cazul în care oamenii sunt prinși sub dărâmături, în cazul clădirilor prăbușite, a atras atenția Raed Arafat.
„Nu voi lansa cifre pentru că numărul morților este greu de estimat, depinde la ce oră va avea loc cutremurul, unde vor fi oamenii. Clar este că, dacă rămânem cu multe clădiri neconsolidate, o să avem un număr de răniți și de morți semnificativ. Intervenția de salvare va fi una grea, s-ar putea să dureze să poți interveni să salvezi oamenii de sub dărâmături. Problema prevenției rămâne cea mai corectă soluție, doar așa reducem consecințele grave ale unui posibil cutremur și rolul nostru devine astfel mai ușor de executat”, a explicat secretarul de Stat Raed Arafat, joi seara.
Stadiul de reabilitare al spitalelor
Arafat a adus în discuție și problema reabilitării spitalelor, dar mai ales a modului în care acestea sunt capabile să funcționeze, cu toate utilitățile necesare, în urma unui cutremur.
„Există spitale care au fost reabilitate, altele nu. Problema spitalelor în zona calamitată nu este doar structura clădirii, ci inclusiv partea de energie – după un cutremur, depinde cum vor funcționa generatoarele electrice, apa, partea de echipamente. Când am făcut exercițiul din 2018, un concept era activarea spitalelor de campanie și transferul persoanelor în zone mai puțin afectate, cum ar fi Ardealul. Toate abordările nu pot fi doar abordând Bucureștiul independent de restul țării sau al Europei. Facem parte dintr-un mecanism european de protecție civilă. În câteva ore de la lansarea apelului, ajutorul va sosi în sprijinul nostru”, a mai explicat șeful DSU pentru sursa citată mai sus.