Tranșa a doua a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare netă de 2,81 miliarde de euro, se confruntă cu posibila amânare a plății a 70 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii unui jalon crucial – hidrogenul. România trebuie să îndeplinească 51 de jaloane și ținte pentru a primi această tranșă.
Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, a atras atenția asupra acestei situații și a declarat pentru B1 TV că cererea de plată în valoare de 70 de milioane de euro a fost depusă încă din luna decembrie a anului trecut. Ghinea subliniază importanța acestei sume și faptul că întârzierea de 6 luni a avut consecințe grave, transmite B1TV.
„Aceste 70 de milioane de euro sunt puțini, în perspectiva neagră de a bloca această tranșă. Vorbim de cererea de plată pe care România a făcut-o în decembrie, anul trecut. Suntem în iunie. Sunt 6 luni pierdute degeaba. Pe cifre și pe calendar, Comisia Europeană a arătat foarte multă îngăduință pentru România, pe regulamentul european ar fi trebuit să dea răspuns în 30 de zile. Dacă Comisia va confirma această cerere de plată, chiar parțială, e o veste bună și nepermis de întârziată din motive care țin doar de dorința celor de la PSD și PNL de a strica lupta cu corupția, pe scurt” a spus Ghinea.
Întârzierea plății din tranșa a doua a PNRR are un impact negativ și asupra trimiterii cererii de plată numărul 3, care se referă la problematica pensiilor speciale. Ghinea subliniază importanța rezolvării acestei probleme și critică Ministerul Muncii și Ministerul Energiei pentru întârzierile semnificative în implementarea PNRR.
Situația reprezintă o provocare pentru România, iar eforturile trebuie intensificate pentru a îndeplini jaloanele și a asigura derularea eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență în beneficiul economic și social al țării.
Strategia pentru hidrogen
„Până în 2030 ne propunem să producem în România peste 288.000 tone de hidrogen. Evident că pentru asta avem nevoie de energie regenerabilă şi vorbim de hidrogen verde, de energie regenerabilă şi estimăm opt gigawaţi suplimentar. Evident că avem nevoie de electrolizoare şi aici vorbim de patru gigawaţi aproximativ hidrolizoare putere instalată pentru a putea produce hidrogenul necesar, hidrogen care, pe lângă încălzire, se duce în industrie, în transporturi şi ajută la obţinerea ţintelor naţionale de decarbonare”, a spunea Virgil Popescu, fostul ministru al Energiei.